Marea Pată Roșie a lui Jupiter. Furtuna gigantică ar putea să nu fie cea descoperită original

Jupiter cu Marea Pată Roșie, surprinsă din județul Arad. În fotografie se observă clar detalii ale atmosferei turbulente a planetei, inclusiv faimoasa pată roșie și benzile de nori care o înconjoară. Calitatea imaginii este remarcabilă, având în vedere echipamentul de amator și condițiile de pe Pământ, cum ar fi turbulența atmosferică, poluarea luminoasă și condițiile în general condițiile meteorologice variabile, care fac observațiile mult mai dificile în comparație cu rezultatele obținute de telescoapele spațiale. Foto: Torma Csaba

Marea pată roșie a lui Jupiter, imaginată de sonda Juno a NASA în 2018. (Credit imagine: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS)

Este cel mai vechi (și cel mai mare) vortex cunoscut din sistemul solar. A apărut acum 350 de ani....

În 1665, astronomul italian Giovanni Cassini a observat o pată întunecată uriașă pe Jupiter, pe care a numit-o "Pata permanentă". (Omul de știință englez Robert Hooke s-ar putea să o fi descoperit cu un an mai devreme, în 1664, dar să nu ne abatem de la subiect). Deși astronomii au pierdut misterios urma petei timp de secole, am crezut întotdeauna că "Pata permanentă" originală ar putea fi Marea Pată Roșie - o furtună masivă de pe suprafața lui Jupiter - pe care o cunoaștem și o observăm şi astăzi.

Marea Pată Roșie se rotește în sens invers acelor de ceasornic aproximativ o dată la șase zile, așa cum se vede în această secvență Voyager 1 din 1979. 

Ei bine, ne-am înșelat. Un nou studiu al Marii Pete Roșii sugerează că, cel mai probabil, aceasta este o furtună mai nouă și mai tânără.

După ce "Pata permanentă" a fost observată pentru prima dată în secolul al XVII-lea, i-am pierdut urma. Ultima observație a acestei pete a fost în 1713. A trecut mai mult de un secol până când am observat un nou punct - unul care se întâmpla să fie la aceeași latitudine cu cel original. Această pată, descoperită în 1831, este Marea Pată Roșie de astăzi.

"Din măsurătorile dimensiunilor și mișcărilor, am dedus că este foarte puțin probabil ca actuala Mare Pată Roșie să fi fost "Pata Permanentă" observată de Cassini", a declarat într-o declarație Agustín Sánchez-Lavega, cercetător planetar la Universitatea Țării Bascilor din Bilbao, Spania, care a condus cercetarea. "Probabil că "Pata permanentă" a dispărut cândva între mijlocul secolului al XVIII-lea și secolul al XIX-lea, caz în care putem spune acum că longevitatea petei roșii depășește 190 de ani."

Cu ajutorul datelor privind modificările Marii Pete Roșii de-a lungul timpului, Sánchez-Lavega și colegii săi au efectuat simulări pe calculator pentru a stabili cum s-ar fi putut forma vortexul. Teoria principală este instabilitatea vântului, care a produs în cele din urmă "celula atmosferică alungită" pe care o vedem astăzi.

Ceea ce știm sigur despre Marea Pată Roșie este că se micșorează. O observație din 1879 a stabilit dimensiunea petei la 24.200 de mile (39.000 de kilometri) de-a lungul axei sale celei mai lungi. În prezent, însă, se întinde pe 8 700 de mile (4 000 de kilometri) pe axa sa cea mai lungă. Echipa va efectua simulări suplimentare pentru a prezice dacă Marea Pată va dispărea sau nu în cele din urmă, la fel ca Pata Permanentă a lui Cassini - și poate va renaște câteva secole mai târziu ca un nou vortex.

Această secvență de fotografii arată schimbările de dimensiune, culoare și contrast ale Marii Pete Roșii și ale mediului său local în ultimii 6 ani. Toate acestea contribuie la vizibilitatea sa. 

Cercetarea echipei a fost publicată pe 16 iunie în revista Geophysical Research Letters.

Sursa: Is Jupiter's Great Red Spot an impostor? Giant storm may not be the original one discovered 350 years ago | Space