Astronoman

Ce au în comun margarita, oțetul și înțepăturile de furnică? Acestea conțin ingrediente chimice pe care telescopul spațial James Webb al NASA le-a identificat în jurul a două protostele tinere cunoscute sub numele de IRAS 2A și IRAS 23385. Deși încă nu se formează planete în jurul acestor stele, aceste molecule și alte molecule detectate acolo de Webb reprezintă ingrediente cheie pentru crearea unor lumi potențial locuibile. Progenitorul stelar IRAS 23385 în imaginea capturată de MIRI O echipă internațională de astronomi a folosit instrumentul MIRI (Mid-Infrared Instrument) a telescopului James Webb pentru a identifica o varietate de compuși înghețați alcătuiți din molecule organice complexe, cum ar fi etanolul (alcool) și probabil acidul acetic (un ingredient din oțet). Această lucrare se bazează pe detectările anterioare ale lui Webb de diverse tipuri de gheață într-un nor molecular rece și întunecat. „Această descoperire contribuie la una dintre întrebările de lungă durată din astro

Vechea regiune de pete solare AR 13664, redenumită acum AR 13697, s-a întors. Odată cu reapariția sa, ne putem aștepta la o revenire a activității solare?    AR 13664 / 13697  din nou la vedere, observată de Solar Dynamics Observatory al NASA. (Credit imagine: NASA Solar Dynamics Observatory)   La începutul lunii mai, regiunea activă solară AR 13664 a produs 12 erupții solare de clasa X în șase zile.  Primul lot de erupții a declanșat ejecții coronale de masă (CME) succesive, direcționate spre Pământ - expulzări mari de plasmă și câmp magnetic de la Soare - care au dus la o furtună geomagnetică G5 pe Pământ.  Aurora boreală văzută din Dorobanți, județul Arad. Foto: Csaba Torma Această categorie de furtună geomagnetică, prima din 2003 încoace, a provocat aurore pe scară largă în întreaga lume. La 14 mai, în ultima zi înainte de a se roti în spatele marginii vestice a soarelui, regiunea activă a produs cea mai mare erupție solară din septembrie 2017 - înregistrând o clasă X8,79.    Două

Proiectul SPECULOOS, condus de astronomul Michaël Gillon de la Universitatea din Liège, Belgia, tocmai a descoperit o nouă exoplanetă de mărimea Pământului în jurul lui SPECULOOS-3, o stea „pitică ultracool” la fel de mică ca Jupiter, de două ori mai rece decât Soarele nostru și situată la 55 de ani-lumină de Pământ.  După celebra TRAPPIST-1, SPECULOOS 3 este al doilea sistem planetar descoperit în jurul acestui tip de stea. Această descoperire a fost publicată în revista științifică Nature Astronomy.  Steaua pitică ultra rece este cea mai puțin masivă stea din Univers , având dimensiuni similare cu Jupiter, de peste două ori mai rece, de zece ori mai puțin masivă și de o sută de ori mai puțin luminoasă decât Soarele nostru. Durata lor de viață este de peste o sută de ori mai mare decât cea a stelei noastre și vor fi ultimele stele care vor străluci atunci când Universul va deveni rece și întunecat. Deși sunt mult mai frecvente în Cosmos decât stelele asemănătoare Soarelui, stelele pit